Obsesia pentru o alimentație sănătoasă te poate îmbolnăvi și mai rău

Specialiștii încurajează și promovează alimentația sănătoasă, dar atunci când aceasta devine o obsesie, deja e o problemă de psihiatrie.

Ortorexia nervoasă este un termen care a invadat media ultimilor ani. Controversele stârnite de acest termen tulbură şi la ora actuală atât lumea academică cât şi societatea civilă din ţările vestice, spune Anamaria Ciubară, unul dintre cei mai cunoscuți medici de la Institutul de Psihiatrie Socola Iași și editor la American Journal of Psychiatry and Neuroscience.

Pentru prima dată, în anul 1997, Dr. Steven Bratman din Colorado, medic specialist în tulburări de alimentaţie, propune termenul de ortorexie. Acesta rezultă prin compunerea a doi termeni greceşti: ortho = drept, corect, şi orexis = dietă, alimentaţie.

Cercetătorul defineşte această afecţiune ca fiind o tulburare obsesivă pentru a avea o alimentaţie sănătoasă, bazându-se pe o experienţa de peste 25 de ani de activitate, potrivit evz.ro.

Într-un articol care va apărea în aprilie 2016 în Eating Behaviors Journal (indexat Thomson Reuters), Thomas M. Dunn şi Steven Bratman propun spre dezbatere academică următoarele criterii de diagnostic:

Criteriu: Preocupare obsesivă pentru alimentaţia sănătoasă, definită de o teorie proprie a dietei de urmat a căror elemente specifice pot varia; această tulburare este percepută ca un puternic disconfort emoţional în relaţia cu alimentele considerate ca fiind nesănătoase; pierderea în greutate, care este considerată ca fiind rezultatul unei alimentaţii sănătoase şi nu ca obiectiv principal.

Acest criteriu se poate evidenţia prin:

  1. Comporatament compulsiv şi sau preocupare excesivă pentru adoptarea şi menţinerea unei diete personale, considerate optime pentru sănătate. (criterii adiţionale: dietele pot include şi suplimente alimentare; nivelul de performanţă fizică şi/sau dimensiunile corporale sunt considerate ca indicator absolut al sănătăţii)

  2. Încălcarea regimului dietetic autoimpus declanşează o teamă exagerată de îmbolnăvire, senzaţia de contaminare, cu stări psihice negative, cum ar fi anxietate sau devalorizare personală.

  3. Restricţiile alimentare devin din ce în ce mai severe și pot exclude întregi grupe de alimente, care sunt însoţite de cure de detoxifiere rapidă.

Această manifestare duce implicit la scădere în greutate, dar obiectivul urmărit nu este scăderea în greutate.

Comentarii

Lasă un răspuns